OK
X
areal continuu
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
area
continua
2.
FR
aire
unitaire;
aire
fermée
3.
EN
continuous
area
4.
DE
kontinuierliches
Areal
5.
RU
зaмкнутый
aреaл;
сплошной
aреaл
6.
HU
folytonos
terület
continuu, -uă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. continu, lat. continuus)
1.
neîntrerupt,
neîncetat.
2.
(fig.)
curent
~
=
curent
electric
care
are
un
singur
sens;
(mat.)
funcție
~uă
=
funcție
care
prezintă
continuitate
(2).
3.
(lingv.)
constrictiv.
continuu; neîntrerupt; nefragmentat
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
continuus
2.
FR
continu;
non
interrompu
3.
EN
continuous;
uninterrupted
4.
DE
fortlaufend;
ununterbrochen;
kontinuierlich
5.
RU
сплошной;
непрерывный
6.
HU
folytonos,
szakadatlan,
folyamatos,
folytatólagos;
megszakítás
nélküli
continuum
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (lat. continuum)
1.
(mat.,
filos.)
spațiu
care
nu
este
întrerupt.
2.
(fizică)
~
spațiu-timp
=
spațiu
cu
patru
dimensiuni
în
teoria
relativității
generale,
a
patra
dimensiune
fiind
timpul.
adiacent, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (lat. adiacens, it. adiacente)
1.
alăturat,
așezat
alături,
învecinat,
continuu.
2.
(mat.)
unghiuri
~e
=
unghiuri
care
au
același
vârf
și
o
latură
comună.
ajusta
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. ajuster)
1.
(tehn.)
a
potrivi,
a
adapta
(o
piesă).
2.
a
potrivi
pe
corp
(o
haină).
3.
a
înlocui
valorile
statistice
empirice
cu
valori
teoretice,
dispuse
continuu
și
regulat,
care
să
dea
o
imagine
cât
mai
reală
a
unui
fenomen.
amplidină
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. amplidyne)
1.
mașină
electrică
amplificatoare
de
curent
continuu,
cu
flux
magnetic
transversal.
anod
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr. anode)
1.
electrod
pozitiv
al
unei
pile
electrice,
al
unui
aparat
de
electroliză
etc.
2.
(electroliză)
conductor
conectat
la
polul
pozitiv
al
unei
surse
de
curent
continuu.
3.
~
de
sacrificiu
=
piesă
metalică
(zinc,
aluminiu
sau
magneziu)
care
se
oxidează
sau
se
corodează
în
locul
alteia
pentru
a
o
proteja
(ex.
rezervorul
unui
încălzitor
de
apă).
4.
(antonim)
catod.
boogie-woogie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (amer. boogie-woogie)
1.
stil
pianistic
în
jaz,
derivat
din
blues,
care
constă
în
susținerea
ritmului
la
mâna
stângă
prin
executarea
unor
figuri
de
bas
repetate
continuu,
în
timp
ce
mâna
dreaptă
dezvoltă
scurte
motive
melodice;
cântec
cu
sonorități
antrenante.
2.
dans
modern,
de
origine
nord-americană,
care
se
dansează
după
muzica
de
jaz;
melodia
corespunzătoare.
burdon
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bourdon, it. bourdone)
1.
procedeu
primitiv
de
acompaniament
constând
din
persistența
unui
sunet,
susținut
de
voce
sau
de
un
instrument.
2.
tub
grav,
fără
găuri,
care
emite
un
singur
sunet
continuu,
la
cimpoi.
3.
coardă
gravă,
de
acompaniament,
la
lăută,
liră
etc.
4.
registru
de
orgă
cu
timbru
închis.