OK
X
asiduu, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. assidu, lat. assiduus)
1.
stăruitor,
perseverent,
insistent.
conjura
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. conjurer, lat. coniurare)
1.
tr.
a
ruga
stăruitor;
a
implora.
2.
intr.
a
complota,
a
conspira.
implora
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. implorer, lat. implorare)
1.
a
ruga
pe
cineva
fierbinte,
stăruitor
(și
cu
umilință).
implorator, -oare
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. implorateur)
1.
care
imploră;
care
cere
în
mod
insistent,
care
roagă
stăruitor.
2.
(var.)
implorător.
insistent, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. insistant, it. insistente)
1.
(și
adv.)
stăruitor,
perseverent.
ostinato
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. /basso/ ostinato)
1.
adj.
(muz.)
cu
tenacitate,
perseverent;
repetat.
2.
s.
n.
motiv
melodic
sau
ritmic
repetat
în
mod
stăruitor.
3.
basso
~
=
lucrare
polifonică
în
care
basul
repetă
același
desen
muzical.