Dictionar

convalescență

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. convalescence, lat. convalescentia)

1. perioadă de tranziție între momentul vindecării unei boli și însănătoșirea deplină.
 
 

convalescent, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. convalescent, lat. convalescens)

1. I. care ține de convalescență; pe cale de însănătoșire.
2. II. cel care este în convalescență, care treptat revine la sănătate după o boală.