Dictionar

nemeritat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (ne- + meritat)

1. care nu este meritat.
2. care nu se datorează meritului.
3. (antonime) echitabil, just, meritat.
 

favoritism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. favoritisme)

1. acordare de favoruri, de avantaje nemeritate.
 

panegiric

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. panégyrique)

1. discurs la vechii greci și la romani în care se elogiau faptele de vitejie ale înaintașilor sau se aduceau laude unui oraș, unei persoane însemnate.
2. elogiu, laudă.
3. tămâiere, laudă exagerată și nemeritată, lingușitoare.