OK
X
agonale
Parte de vorbire:
s.f. pl.
Etimologie: (lat. agonalia)
1.
întreceri
atletice
(sau
jocuri
de
lupte)
la
vechii
greci.
2.
serbări
pe
care
romanii
le
săvârșeau
în
ianuarie
în
cinstea
zeului
Ianus.
agonistic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. agonistique)
1.
adj.
referitor
la
lupte;
atletic.
2.
(fil.)
referitor
la
lupta
de
idei.
3.
s.
f.
parte
a
gimnasticii
la
vechii
greci
care
cuprindea
luptele
atletice.
agonotesie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (gr. agonothesia)
1.
(antichitate)
conducere
a
întrecerilor
atletice
la
vechii
greci;
funcția
de
agonotet,
președinția
jocurilor.
ateneu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. athénée, lat. athenaeum)
1.
(la
vechii
greci)
sanctuar
al
zeiței
Atena.
2.
instituție
specializată
în
activități
cultural-științifice.
barbiton
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr., lat., gr. barbiton)
1.
instrument
muzical
asemănător
cu
lira,
la
vechii
greci.
calatos
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. calathos, gr. kalathos)
1.
acoperământ
de
cap,
înalt,
cilindric,
drapat
de
un
văl,
caracteristic
unor
zeițe
greco-romane.
2.
vas
de
lut,
cupă
la
vechii
greci.