Dictionar

oneros, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. onéreux, lat. onorosus)

1. (despre contracte, convenții etc.) care impune suportarea unor cheltuieli mari.
2. (jur.) cu titlu ~ = cu condiția de a suporta anumite cheltuieli sau sarcini.
3. costisitor, împovărător, apăsător; dezavantajos.
 

leziune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lésión, lat. laesio)

1. alterare morfologică a unui țesut, organ sau organism; rană, plagă.
2. (jur.) prejudiciu material care afectează o parte dintr-un contract oneros.
 

onerozitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. onérosité)

1. caracterul a ceea ce este oneros.