Dictionar

otravă

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT venenum; toxicum
2. FR poison; orifice
3. EN toxin
4. DE Gift
5. RU яд; токсин; ядовитое вещество
6. HU méreg
 

contraotravă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (după fr. contrepoison)

1. substanță, remediu care neutralizează efectele unei otrăvi; antidot.
 

acqua Tofana

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. acqua-tofana)

1. otravă celebră în Italia.
2. (var.) (var.) acqua-toffana.
 

antidot

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antidote)

1. substanță care neutralizează efectul unei otrăvi, acțiunea unui virus, a unor bacterii; contraotravă.
2. (fig.) remediu, soluție.
 

curara

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. curare)

1. otravă vegetală cu acțiune paralizantă, folosită ca anestezic și în numeroase curarizante de sinteză.
 

ofiotoxină

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (germ. Ophiotoxin)

1. orice toxină prezentă într-un venin de șarpe; otravă secretată de șerpi; ofidiotoxină.
 

TOX(I)-, -toxie, TOXIC(O)-, TOXO-

Parte de vorbire:  afix  
Etimologie: (fr. tox/i/-, -toxie, toxic/o/-, toxo-, cf. gr. toxon, toxikon)

1. „otravă, toxină”.
 

toxic 1, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. toxique, lat. toxicus)

1. adj. (despre substanțe) care produce intoxicare, otrăvire; otrăvitor.
2. s. n. otravă.