Dictionar

articular, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. articulaire, lat. articularis)

1. privitor la articulațiile corpului.
2. care afectează articulațiile; care se produce la articulațiile corpului.
3. (expr.) reumatism ~ = reumatism al articulațiilor.
 

artralgie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. arthralgie)

1. (med.) durere localizată la nivelul articulațiilor; durere articulară; artrodinie.
 

artrită

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arthrite, lat., gr. arthritis)

1. denumire generică pentru afecțiunile inflamatorii acute sau cronice ale articulațiilor.
 

artrometru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. arthrometer)

1. instrument pentru măsurarea unghiului de mobilitate a articulațiilor.
 

artroză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arthrose)

1. afecțiune degenerativă a articulațiilor.
 

bursă 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bourse)

1. alocație bănească sau întreținere gratuită acordată de stat, de o instituție etc. elevilor, studenților merituoși în timpul școlarizării.
2. formație anatomică în formă de sac, plină cu un lichid vâscos.
3. ~ seroasă = pungă conținând sinovie, în apropierea articulațiilor.