Dictionar

manufactură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. manufacture, germ. Manufaktur)

1. formă de producție industrială, bazată pe predominarea muncii manuale, pe diviziunea muncii în cadrul atelierului.
2. întreprindere corespunzătoare acestei forme de producție.
3. produs obținut prin prelucrarea (manuală) a unor materii prime.
 

croitorie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (croitor + -ie)

1. meșteșugul croitului de haine; croitorit.
2. atelierul croitorului, unde se lucrează haine.
 

covăcerie

Parte de vorbire:  s.f. (Transilvania)  
Etimologie: (covaci + -erie)

1. meseria fierarului; (reg.) covăcie, (reg.) covălie.
2. atelierul fierarului; (reg.) covăcie, (reg.) covălie.
3. magazin unde se vând obiecte din fier.
 

covăcie

Parte de vorbire:  s.f. (regional)  
Etimologie: (covăci + -ie)

1. meseria covaciului; fierărie, (reg.) covălie.
2. atelierul covaciului; fierărie, (reg.) covălie.