coafură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. coiffure)

1. pieptănătură, ondulare a părului la femei.

afro

Parte de vorbire:  adj. inv.  
Etimologie: (engl., fr. afro)

1. (despre coafură) cu părul foarte încrețit.
2. tunsoare emblematică Black Power.

decoafa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. décoiffer)

1. tr., refl. a(-și) despleti părul; a (se) ciufuli, a(-și) strica coafura.

frizură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. frisure)

1. coafură, freză3.

perucă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. perruque, it. perrucca)

1. coafură din păr fals.

șamponeză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. shamponineuse)

1. lucrătoare într-un salon de coafură specializată în șamponări.

pieptănătură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (pieptăna + -ătură)

1. fel de aranjare a părului; coafură, frizură.
2. descurcare, netezire, aranjare sau curățire a părului cu ajutorul pieptenului; pieptănare.
3. operație manuală sau mecanică de trecere a fibrelor textile prin dinții unor piepteni pentru a înlătura impuritățile, a alege fibrele de cea mai bună calitate etc.
4. (concret.) totalitatea deșeurilor eliminate la pieptănatul fibrelor textile.
5. (fig.; fam.) bătaie zdravănă dată cuiva.
6. (var.) (înv.) pieptenătură, (reg.) piaptănătură.