pieptănătură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (pieptăna + -ătură)

1. fel de aranjare a părului; coafură, frizură.
2. descurcare, netezire, aranjare sau curățire a părului cu ajutorul pieptenului; pieptănare.
3. operație manuală sau mecanică de trecere a fibrelor textile prin dinții unor piepteni pentru a înlătura impuritățile, a alege fibrele de cea mai bună calitate etc.
4. (concret.) totalitatea deșeurilor eliminate la pieptănatul fibrelor textile.
5. (fig.; fam.) bătaie zdravănă dată cuiva.
6. (var.) (înv.) pieptenătură, (reg.) piaptănătură.

coafură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. coiffure)

1. pieptănătură, ondulare a părului la femei.

coc 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. coque)

1. pieptănătură femeiască cu părul strâns sau împletit și adunat pe ceafă, ori în creștetul capului.

freză 3

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (friza)

1. pieptănătură bărbătească; frizură.

paj

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. page, germ. Page)

1. tânăr nobil în serviciul unui senior feudal, al unui rege sau împărat; copil de casă.
2. pieptănătură femeiască în care părul este lăsat liber în jos și sucit la capete înăuntru.

rulou

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. rouleau)

1. cilindru de lemn sau de metal care servește ca suport pentru deplasarea pieselor grele prin rostogolire.
2. sul subțire de lemn pe care se înfășoară transperantul de la ferestre.
3. sul de hârtie sau de carton în care se păstrau în trecut diplomele și documentele de formate mari.
4. (poligr.) cilindru elastic impregnat cu cerneală.
5. tăvălug, cilindru de presat.
6. cilindru de cauciuc imprimat cu modele, la zugrăvit.
7. (text.) valț pentru aplicarea masei de încleiere.
8. obiect, material înfășurat în formă de sul.
9. preparat culinar din carne sau aluat umplut cu frișcă ori cu cremă, care se rulează.
10. (arhit.) motiv ornamental constând din șiruri curbe de vute care se încastrează unele în altele.
11. pieptănătură femeiască în care părul este înfășurat ca un sul.

unisex

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. unisexe)

1. inv. (despre îmbrăcăminte, pieptănătură) destinat deopotrivă femeii și bărbatului.