aprecație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (lat. apprecatio)

1. (istorie) scurtă rugăciune finală de binecuvântare în documentele medievale.
2. (prin ext.) formulă de încheiere.

arhiva

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. archiver)

1. a clasa documentele în arhive după criterii prestabilite.

papirologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. papyrologie)

1. disciplină a istoriei care studiază papirusurile, precum și documentele scrise pe pergament, lemn sau alte materiale.

prefilatelie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Präphilatelie)

1. ramură a filateliei care se ocupă cu materialele și documentele din perioada premergătoare apariției mărcilor poștale.

rulou

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. rouleau)

1. cilindru de lemn sau de metal care servește ca suport pentru deplasarea pieselor grele prin rostogolire.
2. sul subțire de lemn pe care se înfășoară transperantul de la ferestre.
3. sul de hârtie sau de carton în care se păstrau în trecut diplomele și documentele de formate mari.
4. (poligr.) cilindru elastic impregnat cu cerneală.
5. tăvălug, cilindru de presat.
6. cilindru de cauciuc imprimat cu modele, la zugrăvit.
7. (text.) valț pentru aplicarea masei de încleiere.
8. obiect, material înfășurat în formă de sul.
9. preparat culinar din carne sau aluat umplut cu frișcă ori cu cremă, care se rulează.
10. (arhit.) motiv ornamental constând din șiruri curbe de vute care se încastrează unele în altele.
11. pieptănătură femeiască în care părul este înfășurat ca un sul.