OK
X
cracaj
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. craquage)
1.
procesul
chimic
prin
care
moleculele
compușilor
organici
complecși
sunt
transformate
în
molecule
mai
simple;
cracare.
cracare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (craca)
1.
procedeu
industrial
prin
care
se
obțin
din
hidrocarburile
grele,
rămase
de
la
distilarea
fracționată
a
țițeiului,
hidrocarburi
ușoare,
care
au
o
valoare
mai
mare;
cracaj.