OK
X
cinofil, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.m.f.
Etimologie: (fr. cynophile)
1.
(persoană)
care
iubește
câinii.
2.
(antonim)
cinofob.
clupă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Kluppe)
1.
compas
forestier
pentru
măsurarea
diametrelor
arborilor
sau
buștenilor.
2.
portunealtă
pentru
tăierea
manuală
a
filetului
la
țevi
și
la
bare
rotunde.
3.
piesă
la
mașina
de
lățit
și
egalizat,
care
prinde
marginea
țesăturii
prelucrate.
4.
șablon
de
secționare
pentru
cuparea
urechilor
la
câinii
de
rasă.
codotomie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (coadă + -tomie)
1.
operație
estetică
de
tăierea
cozii
(la
câinii
de
rasă).
cupare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. coupage)
1.
tăiere,
retezare.
2.
(spec.)
operație
estetică
de
„ajustare”
a
urechilor
la
câinii
de
rasă.
lesă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. laisse)
1.
curea
cu
care
sunt
purtați
câinii.
asmuțitură
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (asmuți + -[i]tură)
1.
îndemnare
a
câinilor
să
atace;
(prin
ext.)
întărâtare
a
câinilor;
asmuțire.
2.
strigăt
prin
care
se
asmut
câinii;
asmuțătură.
3.
(var.)
asmuțătură,
azmuțătură,
azmuțitură.