Dictionar

cornist, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. corniste)

1. cântăreț din corn (într-o orchestră).
2. gornist.
 

trompet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. trompette)

1. cel care cântă din trompetă; trompetist, gornist.
 

trâmbițaș

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (trâmbiță + -aș)

1. persoană care cântă din trâmbiță; gornist, trompetist.
2. (în trecut) persoană care suna din trâmbiță cu scopul de a aduna lumea pentru a face un anunț.
3. (var.) (înv.) trimbițaș, (înv.) trumbițaș, (înv., reg.) trâmbitaș.
 

bucinator

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (lat. bucinator, buccinator)

1. (la romani) suflător din bucină; gornist, trompetist.