OK
X
trompetist, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. trompettiste)
1.
persoană
care
cântă
la
trompetă;
(înv.)
trompet.
trompet
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. trompette)
1.
cel
care
cântă
din
trompetă;
trompetist,
gornist.
tubicen
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (lat. tubicen)
1.
(ant.)
cântăreț
din
trâmbiță;
trâmbițaș.
2.
(ant.)
trompetist,
mai
ales
într-o
armată
în
război
dar
și
la
sacrificii
sau
înmormântări.
trâmbițaș
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (trâmbiță + -aș)
1.
persoană
care
cântă
din
trâmbiță;
gornist,
trompetist.
2.
(în
trecut)
persoană
care
suna
din
trâmbiță
cu
scopul
de
a
aduna
lumea
pentru
a
face
un
anunț.
3.
(var.)
(înv.)
trimbițaș,
(înv.)
trumbițaș,
(înv.,
reg.)
trâmbitaș.
bucinator
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (lat. bucinator, buccinator)
1.
(la
romani)
suflător
din
bucină;
gornist,
trompetist.