OK
X
luxuriant, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. luxuriant, lat. luxurians)
1.
(despre
vegetație)
care
crește
din
abundență;
bogat.
2.
(fig.)
exuberant,
abundent,
încărcat,
(prea)
plin
de...
luxurianță
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. luxuriance)
1.
abundență,
bogăție
(de
vegetație).
exuberant, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. exubérant, lat. exuberans)
1.
care
își
manifestă
sentimentele
prin
demonstrații
exterioare,
vii,
excesive;
expansiv.
2.
abundent;
luxuriant.
junglă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. jungle)
1.
pădure
deasă,
cu
vegetație
luxuriantă,
greu
de
străbătut,
specifică
zonelor
(sub)tropicale.
2.
(fig.)
societate
umană
în
care
domnește
legea
celui
mai
tare.
3.
legea
~ei
=
dominarea
violenței,
a
forței
brutale
în
raporturile
dintre
oameni.