Dictionar

masochism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. masochisme)

1. perversiune sexuală constând în a căuta plăcerea în suferințe fizice și morale produse de partener.
2. atitudine a cuiva care găsește satisfacție în propria-i suferință, decădere sau umilire.
3. (var.) mazochism.
 

sadomasochism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. sadomasochisme)

1. sadism combinat cu masochism.
 

masochist, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (fr. masochiste)

1. (cel) care practică masochismul.
2. (persoană) a cărei plăcere sexuală este legată de suferință sau umilință.
3. (var.) mazochist.
 

sadomasochism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. sadomasochisme)

1. sadism combinat cu masochism.
 

sadomasochist, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. sadomasochiste)

1. (suferind) de sadomasochism.
 

algolagnie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. algolagnie)

1. perversiune sexuală în care excitația poate fi realizată numai prin provocarea sau perceperea durerii (sadism, masochism etc.).