Dictionar

aromoterapie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aromothérapie)

1. metodă terapeutică bazată pe efectul produșilor chimici mirositori din uleiurile volatile din plante.
 

autocataliză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. autocatalyse)

1. (chimie) cataliză a unei reacții datorită chiar produșilor de reacție.
 

azotemie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. azotémie)

1. prezența în sânge a produșilor azotați degradați.
 

cocsochimie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. coke-chimie)

1. studiul prelucrării produșilor chimici din cărbuni prin cocsificare.
2. ramură a industriei grele care realizează prelucrarea cărbunelui prin cocsificare.
 

covarianță

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cavariance)

1. (stat.) media produșilor termenilor omologi a două variabile corelate.