Dictionar

antirevoluționar, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (fr. antirévolutionnaire)

1. (persoană) care se opune sau este ostil revoluțiilor sau ideilor revoluționare; contrarevoluționar.
 

neoguelfism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. neoguelfismo)

1. politică a democraților creștini în ajunul revoluțiilor naționale din 1848-1849 din Italia.
 

soviet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (rus. soviet)

1. (în fosta URSS) consiliu de muncitori sau de militari în timpul revoluțiilor ruse din 1905 și 1917.
2. organ al puterii de stat centrale și locale, din deputați aleși de cetățeni.