Dictionar

canulă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. canule, lat. cannula)

1. tub (de sticlă) deschis la extremități, pentru spălături interne.
 
 

îmbușona

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. bouchonner)

1. a închide (o sticlă) cu un bușon.