OK
X
strictura
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (strictură)
1.
a
micșora
secțiunea
unei
conducte
pe
o
anumită
porțiune
din
lungimea
ei.
strictură
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. stricture, lat. strictura, germ. Striktur)
1.
îngustare
a
unui
canal
sau
orificiu
al
organismului
în
urma
unei
boli.
colpostrictură
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. colpostricture)
1.
(med.)
îngustarea
vaginului
prin
mici
suturi
ale
pereților;
strictură
vaginală.
COARCT-, COARCTO-
Parte de vorbire:
prefix
Etimologie: (fr. coarct/o/-, cf. coarcto, -are „a strânge, a îngusta”)
1.
„strictură,
strâmtare”.
colpostrictură
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. colpostricture)
1.
(med.)
îngustarea
vaginului
prin
mici
suturi
ale
pereților;
strictură
vaginală.
-STENOZĂ
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (gr. stenosis „strâmtare, îngustare”)
1.
„îngustare,
strâmtare,
strictură”.
uretrotomie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. urétrotomie)
1.
incizie
a
uretrei,
pentru
a
înlătura
o
strictură
a
acesteia.
COARCTO-
Parte de vorbire:
prefix
Etimologie: (lat. coarcto, -are „a strânge, a îngusta”)
1.
„strictură,
strâmtare”.