Dictionar

autovaccin

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autovaccin)

1. vaccin preparat prin culturi de microbi chiar de la bolnav, pentru a obține o cât mai bună imunizare.
 

autovaccina

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. autovacciner)

1. tr. a se vaccina cu un autovaccin.
2. refl. a se vaccina personal, fără intervenție externă.
 

autovaccinoterapie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. autovaccinothérapie)

1. folosire a autovaccinurilor în scop terapeutic.
 

autovaccina

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. autovacciner)

1. tr. a se vaccina cu un autovaccin.
2. refl. a se vaccina personal, fără intervenție externă.
 

autovaccinoterapie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. autovaccinothérapie)

1. folosire a autovaccinurilor în scop terapeutic.