alternare de faze

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT alternatio phasium
2. FR alternance des phases
3. EN biphasic alternation
4. DE Phasenwechsel
5. RU сменa фaз
6. HU fáziscsere

fazendă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (port., fr. fazenda)

1. plantație vastă de trestie de zahăr, cacao sau cafea etc. în Brazilia.

bifazat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. biphasé)

1. (electric.) care prezintă două faze; bifazic, difazat.

brizant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. brisant)

1. adj. (despre explozive) care se descompune într-un timp foarte scurt, dezvoltând faze sub presiune.
2. s. m. val care se rostogolește și se sparge în apropierea țărmului.
3. stâncă submarină de care se izbesc valurile.

cataliză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. catalyse)

1. (chimie) accelerare sau întârziere a unei reacții chimice sub influența unor catalizatori.
2. (chimie) ~ negativă = ~ în care catalizatorul are un efect inhibitor asupra reacției; anticataliză.
3. (chimie) ~ pozitivă = ~ în care catalizatorul are un efect de accelerare asupra reacției.
4. (chimie) ~ omogenă = ~ în care catalizatorul și reactivii formează o singură fază (adesea lichidă).
5. (chimie) ~ eterogenă = ~ în care catalizatorul și reactanții formează mai multe faze (în general un catalizator solid pentru reactanți în fază gazoasă sau lichidă).
6. (chimie) ~ enzimatică = ~ în care catalizatorul este o enzimă, adică o proteină.

ciclic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. cyclique, gr. kyklikos)

1. adj. care se desfășoară în cicluri; periodic.
2. (despre compoziții muzicale) alcătuit din mai multe părți independente.
3. (despre flori) toate elementele dispuse în verticil.
4. (despre compuși chimici) care are catenele închise în ciclu.
5. s. n. (cinem.) suită de desene, fazele unei mișcări care, funcțional, se repetă.

ciclu 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cycle, lat. cyclus)

1. succesiune, șir de fenomene, de stări, de manifestări care se produc în cadrul unui proces repetabil totdeauna în aceeași ordine.
2. teoria ~ ului istoric = teorie care susține că procesul istoric se desfășoară în cerc închis, printr-o „veșnică întoarcere”.
3. serie, număr de luni, ani etc. după care se reproduc constant anumite fenomene.
4. serie de producții literare, muzicale, de opere științifice etc. având o temă comună.
5. lanț închis de atomi din molecula unei substanțe.
6. ansamblu de valori succesive luate de o mărime periodică în timpul unei perioade.
7. ~ pe secundă = herț; ~ de producție = perioadă în decursul căreia obiectele muncii trec prin toate fazele procesului de producție, până la stadiul de produs finit; (agr.) perioada de la pregătirea terenului până la recoltarea, livrarea sau depozitarea producției.

cinemogramă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cinémogramme)

1. înregistrare fotografică ritmică, la intervale scurte, a diverselor faze ale unei mișcări.