nemeșug

Parte de vorbire:  s.n. (înv. și reg.)  
Etimologie: (magh. nemesség)

1. origine nobilă, rang de nobil; noblețe; totalitatea nobililor, nobilime.

sugăroaică

Parte de vorbire:  s.f. (regional)  
Etimologie: (sugar + -oaică)

1. (depr.) femeie slabă, scofâlcită sau bețivă; sugăroaie.

sugativă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după it. /carta/ sugante)

1. hârtie ~ă (și s. f.) = hârtie groasă și poroasă care suge cerneala.

sugătură

Parte de vorbire:  s.f. (înv.)  
Etimologie: (suge + -ătură)

1. faptul de a suge; supt.

sugera

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. suggérer, lat. suggerere)

1. a face să se ivească în mintea cuiva o idee, un gând.

sugerare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (vb. sugera)

1. acțiunea de a sugera și rezultatul ei.
2. insuflare de gânduri, idei, sentimente, fără a le exprima direct (ci printr-o aluzie, asociație de idei etc.); sugestie.
3. (prin ext.) evocare.

ablacta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (germ. ablaktieren, lat. ablactare)

1. intr. a înceta secreția de lapte matern.
2. tr. a înlocui treptat laptele matern cu alte alimente necesare sugarului; a înțărca.
3. (refl.; despre sugari) a refuza laptele matern.

ablactație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. ablactation, lat. ablactatio)

1. trecere treptată și progresivă de la alimentația exclusiv lactată a sugarului la o alimentație diversificată; ablactare.
2. încetare a secreției de lapte matern.

absorbi

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. absorber, lat. absorbere)

1. tr. a se îmbiba, a suge, a încorpora ceva.
2. a prelua cunoștințe, idei, elemente specifice etc., asimilându-le în propria structură.
3. (despre corpuri poroase) a atrage în sine; a lăsa să pătrundă în sine; a îmbiba.
4. (fig.) a preocupa intens.
5. refl. (fig.) a se cufunda în gânduri.
6. (fig.) a interesa foarte mult pe cineva; a preocupa.
7. fig. a preocupa în întregime; a captiva.

abunda

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. abonder, lat. abundare)

1. a fi, a se găsi, a avea din belșug.

abundență

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (după fr. abondance, lat. abundantia)

1. cantitate mare, belșug; bogăție.
2. cornul ~ei = corn cu fructe și flori, simbol al belșugului.
3. (biol.) număr al indivizilor unei specii dintr-un releveu.

afaniptere

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Aphanipteren)

1. ordin de insecte aptere care sug sângele: puricii.