flambare
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (vb. flamba)
Etimologie: (vb. flamba)
1. acțiunea de a flamba și rezultatul ei; flambaj.
2. trecere a unui obiect neinflamabil prin flacără, în scopul sterilizării.
3. operațiune culinară prin care un aliment preparat este stropit cu alcool și aprins câteva momente pentru a obține o anumită savoare.