OK
X
deplorabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. déplorable)
1.
vrednic
de
plâns,
de
compătimit;
jalnic,
lamentabil.
dezolant, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. désolant)
1.
care
dezolează,
întristează;
jalnic,
deprimant,
dezolator.
2.
(antonime)
îmbucurător,
consolant.
dolent, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. dolent, lat. dolens)
1.
care
se
simte
nefericit
și
manifestă
un
aer
plângător
sau
o
voce
plângătoare;
plângăreț;
tânguitor,
trist,
jalnic.
elegiac, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. élégiaque, lat. elegiacus)
1.
cu
caracter
de
elegie;
elegic.
2.
distih
~
=
distih
folosit
în
elegii.
3.
(despre
poeți)
care
compune
elegii,
opere
cu
caracter
de
elegie.
4.
trist,
jalnic,
melancolic,
nostalgic.
funebru, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. funèbre, lat. funebris)
1.
de
înmormântare.
2.
marș
~
=
marș
solemn
care
se
execută
de
obicei
la
înmormântări.
3.
trist,
jalnic;
lugubru,
sinistru.
lamentoso
Parte de vorbire:
adv.
Etimologie: (it. lamentoso)
1.
(muz.)
cu
voce,
cu
ton
sau
atitudine
dureroasă,
exprimând
suferința;
jalnic,
cu
jale.