Dictionar

carnasier, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m., III. s.f.  
Etimologie: (fr. carnassier)

1. I., II. (animal) care se hrănește (aproape) exclusiv cu carne; carnivor.
2. III. fiecare dintre măselele mari (molari ascuțiți) ale unor animale carnivore.
 

cvadratic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. quadratique)

1. referitor la pătrat; de formă (aproape) pătrată.
2. (despre valoare) ridicat la pătrat.
 

nefroplegie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. néphroplégie)

1. (med.) suprimare a excreției renale; absență (aproape) completă a urinei în vezică din cauza încetării funcției renale sau obstrucției ureterelor (anurie calculoasă).
 

picaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (după fr. /vol/ en piqué)

1. manevră de zbor (utilizată în principal în timpul bombardamentelor) constând într-o coborâre rapidă și aproape verticală a aeronavei, urmată în ultimul moment de o redresare bruscă.
2. în ~ = drept în jos; (aproape) vertical.
 

viscostatic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. viscostatique)

1. (despre fluide) cu viscozitate (aproape) constantă.