Dictionar

admisiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. admission, lat. admissio)

1. intrare a agentului motor în cilindrul unei mașini sau în mașina care îl utilizează.
2. porțiune din cursa pistonului în timpul căreia agentul motor intră în cilindru.
 

antestator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antestator)

1. parte componentă a unei turbine hidraulice pentru consolidarea și rigidizarea muchiilor fantei de admisiune spre stator a camerei în spirală.
 

readmisie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. réadmission)

1. procesul sau faptul de a fi admis din nou într-un loc sau organizație; nouă admisiune; readmitere.
2. (var.) readmisiune.