OK
X
alburiu
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (lat. albellus)
1.
albicios.
2.
aproape
alb.
3.
(despre
culori)
deschis,
șters,
spălăcit.
4.
(despre
ochi)
de
culoare
albastră
sau
verde
spălăcită.
alburiu
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
albidus;
albinus;
albineus;
albicans,
albellus;
albens;
albescens;
albulus;
subalbus;
subalbidus;
pallidus
2.
FR
blanchâtre;
pâle
3.
EN
whitisch;
exalbid;
pale
4.
DE
weißlich;
blaß;
blaßweiß
5.
DE
беловaтый;
белеющий
6.
HU
fehéres
alburiu-galben
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
leucoxanthus
2.
FR
blanchâtre-jaune
3.
EN
whitisch-yellow
4.
DE
weißlich
gelb;
weißgelb
5.
RU
беловaто-жёлтый
6.
HU
fehéressárga,
világossárga
alburiu-negru; negru-deschis
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
leucomelus;
leucomelas
2.
FR
blanchâtre-noir
3.
EN
whitish-black
4.
DE
weißlich
schwarz;
hellschwarz
5.
RU
беловaто-чёрный
6.
HU
fehéresfekete,
világosfekete
blafard, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. blafard)
1.
(despre
lumină,
culori)
alburiu;
șters.
2.
(despre
ten)
palid,
livid.
cirostratus
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. cirrostratus)
1.
formație
de
nori
de
mare
altitudine,
din
cristale
de
gheață,
care
au
forma
unui
voal
alburiu.
LEUCO-
Parte de vorbire:
prefix
Etimologie: (grec. leukos „alb”)
1.
„alb,
alburiu,
incolor”.
GALACTO-
Parte de vorbire:
prefix
Etimologie: (gr. gala, -aktos „lapte”)
1.
„lapte,
latex;
lăptos,
lactescent,
alburiu,
lactic”.
albicios, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (alb + -icios)
1.
care
bate
în
alb,
de
o
culoare
care
se
apropie
de
alb;
alburiu,
albui,
(rar)
albiu.