OK
X
antiblastic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. antiblastique)
1.
(despre
un
ser
imun)
care
împiedică
dezvoltarea
germenului
corespunzător
anticorpilor
serului
respectiv.
catafilaxie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. cataphylaxie)
1.
deplasare
a
leucocitelor
și
a
anticorpilor
la
locul
unei
infecții.
imunoglobulină
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. immunoglobuline)
1.
fracțiune
proteică
din
serul
sangvin
care
conține
majoritatea
anticorpilor.
imunohemoliză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. immuno-hémolyse)
1.
proces
de
distrugere
a
hematiilor
sub
acțiunea
anticorpilor
corespunzători.
serodiagnostic
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. sérodiagnostic)
1.
(med.)
examinarea
serului
sanguin
pentru
a
stabili
un
diagnostic
prin
prezența
anticorpilor
sau
a
agenților
infecțioși;
diagnostic
pozitiv;
seroaglutinare.
tiroidită
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. thyroïdite)
1.
(med.)
inflamație
a
tiroidei,
de
natură
infecțioasă
sau
neinfecțioasă.
2.
(med.)
~
Hashimoto
(sau
~
limfocitară
cronică)
=
~
cronică
autoimună
deosebit
de
frecventă,
caracterizată
în
special
prin
prezența
anticorpilor
anti-tiroperoxidază
și
printr-o
infiltrație
limfoidă
a
glandei
tiroide.