Dictionar

respectiv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. respectif)

1. care privește împrejurarea, persoana, obiectul despre care este vorba; care este legat de fiecare în parte în mod particular.
2. corespunzător.
3. (adv.) pentru cealaltă situație (parte); pentru al doilea caz; adică, va să zică, cu alte cuvinte.
 

afișaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. affichage)

1. acțiunea de a (se) afișa sau rezultatul acțiunii respective; lipire de afișe; afișare.
2. (fig., depr.) faptul de a se afișa fără discreție; exhibiție intensivă sau indiscretă.
3. (inform.) mod de vizualizare a datelor și rezultatelor furnizate de un ordinator.
 

anaseism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (ana- + seism)

1. undă seismică a cărei primă deplasare se produce dinspre epicentru spre exteriorul regiunii respective.
 

anilidă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. anilide)

1. derivat de acilare al anilinei și al omologilor respectivi, prin acțiunea acizilor, a clorurilor acide și a anhidridelor.
 

antiblastic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. antiblastique)

1. (despre un ser imun) care împiedică dezvoltarea germenului corespunzător anticorpilor serului respectiv.
 

antireclamă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (anti- + reclamă)

1. reclamă care deservește produsul respectiv.
 

autoconducere

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după engl. self-government)

1. conducere a activității sociale, economice etc. de către însăși colectivitatea respectivă sau prin reprezentanții ei.