Dictionar

alcaptonurie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. alkaptonuria)

1. afecțiune metabolică ereditară care se manifestă prin artropatie, pigmentare a cartilajelor și eliminare de urină.
 

blefarorafie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. blépharorrhaphie)

1. sutură a cartilajelor tarsale ale pleoapelor; tarsorafie.
 

cartilaginos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. cartilagineux, lat. cartilaginosus)

1. format din cartilaje.
2. (despre marginea frunzelor) elastic și rezistent, asemănător unui cartilaj.
 

condrodisplazie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. chondrodysplasie)

1. (med.) afecțiune a osificării cartilajelor; condrodistrofie, discondroplazie.
 

condroid, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. chondroïde/s/)

1. adj. cu aspect de cartilaj.
2. s. f. pl. substanțe complexe compuse din proteine cu polizaharide, care intră în structura cartilajelor.
 

condrologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chondrologie)

1. parte a anatomiei care tratează despre cartilaje.