Dictionar

sutura

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. suturer)

1. a face o sutură.
2. a coase o rană.
 
 

angiorafie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. angiorrhaphie)

1. (med.) operație chirurgicală de suturare a unui vas sanguin.
 

aortorafie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. aortorrhaphie)

1. (chirurgie) sutură a aortei.
 

arteriorafie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. artériorrafie)

1. sutură chirurgicală a unei artere.
 

blefarorafie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. blépharorrhaphie)

1. sutură a cartilajelor tarsale ale pleoapelor; tarsorafie.
 

bronhorafie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (engl. bronchorrhaphy)

1. (med.) sutura unei plăgi a bronhiilor.
 

cantorafie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cathorraphie)

1. suturare operatorie a unghiului lateral al pleoapelor.