OK
X
izofază
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. izophase)
1.
linie
care
reprezintă
izotermele
și
izobarele
coincidente
pe
o
diagramă
a
unui
sistem
fizico-chimic
dintr-un
singur
component
cu
două
faze
coexistente.
transductiv, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. transductif)
1.
adj.
care
transformă
ceva
în
altceva
(asemănător);
(fiz.)
care
transformă
o
mărime
în
alta.
2.
(log.)
raționament
~
=
raționament
în
care
trecerea
de
la
un
adevăr
la
altul
nu
se
face
în
virtutea
unei
necesități
logice,
ca
în
cazul
raționamentului
deductiv,
ci
în
virtutea
unor
coincidențe
întâmplătoare;
transducție.