Dictionar

ejaculație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. éjaculation)

1. aruncarea afară a spermei prin canalul uretral; ejaculare.
2. (concr.) lichid spermatic ejaculat.
3. zvârlire în afară a sporilor din sporange la unele plante.
4. (var.) ejaculațiune.
 

dispermatism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. dysspermatisme)

1. (med.) ejaculație lentă, dificilă sau imposibilă de lichid seminal; dificultate la ejaculare.
 

priapism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. priapisme)

1. stare de erecție prelungită, dureroasă, a membrului viril, neînsoțită de voluptate sau de ejaculație.
 

ejaculare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. ejacula)

1. eliminare a spermei prin canalul uretral; ejaculat, ejaculație.
2. ~ prematură = emisie prematură de material seminal în timpul actului sexual.
 

bradispermie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. bradyspermie)

1. (med.) întârziere patologică a ejaculației.