OK
X
eufotic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. euphotique)
1.
(despre
plancton)
în
zona
cu
lumină
abundentă.
2.
(despre
stratul
de
apă)
între
suprafață
și
limita
la
care
pătrund
razele
luminoase.
afotic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. aphotique)
1.
(oceanografie)
care
este
lipsit
de
lumină;
mezopelagic.
2.
zona
~ă
=
porțiune
a
unui
ocean
(sau
lac)
neexpusă
luminii
soarelui
din
cauza
adâncimii
apei
și
unde
se
întâlnește
doar
lumina
produsă
de
bioluminiscență.
3.
(antonim)
eufotic.