Dictionar

iodură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. iodure)

1. sare a acidului iodhidric; combinație a iodului cu un element chimic.
 

biiodură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. biiodure)

1. sare cu două molecule de iod.
 

iodurare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. ioduration)

1. fixare a iodului pe un compus nesaturat.
 

protoiodură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. protoiodure)

1. sare rezultând din combinația unui corp simplu cu cantitatea cea mai mică posibilă de iod.
 
 

lugol

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lugol)

1. soluție apoasă din iod și iodură de potasiu, reactiv, antimicotic, dezinfectant, antihelmintic etc.