Dictionar

mordant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. mordant)

1. adj. (fig.) mușcător, caustic, usturător; acerb.
2. s. m. substanță cu ajutorul căreia se fixează vopseaua pe fibrele textile.
 

mordansa

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. mordancer)

1. a impregna o fibră sau țesătură cu un mordant; a aplica un mordant pe o țesătură.
 

substantiv

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. substantif, lat. substantivum)

1. s. n. parte de vorbire flexibilă care denumește ființe, lucruri, noțiuni abstracte etc.
2. adj. colorant ~ = materie colorantă care vopsește direct fibrele textile (vegetale), fără ajutorul mordanților.
 

mordansare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (cf. fr. mordançage)

1. acțiunea de a mordansa și rezultatul ei.
2. operație care constă în impregnarea cu un mordant, aplicat fibrelor textile, în vederea imprimării sau vopsirii.