Dictionar

pardonabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. pardonable)

1. care se poate ierta, scuzabil.
 

amnistia

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. amnistier)

1. a acorda o amnistie, o grațiere; (prin ext.) a scuza ceva sau pe cineva; a pardona.
 

blamabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. blâmable)

1. care merită să fie blamat; demn de blamat.
2. (antonime) lăudabil, pardonabil.
 

impardonabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. impardonnable)

1. care nu poate fi iertat; care nu poate fi scuzat; de neiertat.
2. (antonime) pardonabil, scuzabil.
 

iremisibil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. irrémissible, lat. irremissibilis)

1. care nu merită iertare, mai ales din cauza preceptelor religioase; condamnabil, de neiertat.
2. (antonime) remisibil, pardonabil.
 

punisabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. punissable)

1. care merită să fie pedepsit; care poate fi pedepsit; punibil.
2. (antonime) impunisabil, pardonabil, scuzabil.