Dictionar

bireactor, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. biréacteur)

1. (avion) propulsat de două turboreactoare.
 
 

forțaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. forşage)

1. creștere a tracțiunii motoarelor turboreactoare pe o perioadă scurtă de timp.
 

hafniu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hafnium, germ. Hafnium)

1. metal rar, dur, greu fuzibil, în natură alături de zirconiu, folosit în tehnica nucleară, în turboreactoare, rachete etc.; celțiu.
 

hexareactor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hexaréacteur)

1. (avion) propulsat de șase turboreactoare.