OK
X
autoatelier
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (auto- + atelier)
1.
atelier
mobil
de
reparații,
instalat
pe
un
autovehicul.
2.
autovehicul
cu
atelier
de
mecanică
pentru
autodepanare.
autodescrie
Parte de vorbire:
vb. refl.
Etimologie: (auto- + descrie)
1.
a
face
o
autodescriere;
a
se
descrie,
a
se
prezenta
singur.
autodidactic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (germ. autodidaktisch, fr. autodidactique)
1.
referitor
la
autoeducare,
autoformare
sau
autoinstruire.
2.
de,
sau
referitor
la,
autodidact;
propriu
autodidactului.
autodotare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (autodota)
1.
acțiunea
de
a
se
autodota
și
rezultatul
ei.
2.
achiziționare
din
resurse
proprii
a
unor
bunuri
personale;
autodotat.
3.
utilare
din
resurse
proprii;
autoutilare.
autofag, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. autophage)
1.
care
prezintă
autofagie;
care
se
autodevorează,
se
mănâncă
singur.
autoutila
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (auto1- +utila)
1.
refl.
(despre
întreprinderi,
instituții)
a
se
utila
cu
mijloace
proprii;
a
se
autodota.