Dictionar

abstrage

Parte de vorbire:  I. vb. tr., II. vb. refl.  
Etimologie: (după fr. abstraire, lat. abstrahere)

1. I. a opera o abstracție, a separa prin spirit; a efectua o abstractizare.
2. a lua în considerare izolat, prin abstracție, unul sau mai multe elemente din ansamblul din care fac parte.
3. II. a se izola de realitatea înconjurătoare; a deveni complet absorbit, a se izola în gândurile proprii.
 

aed

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. aède, gr. aoidos)

1. (în Grecia antică) poet-cântăreț care își recita propriile-i versuri în acompaniament de liră.
2. (prin ext.) scriitor talentat.
 

americanism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. américanisme)

1. cuvânt, expresie proprii englezei americane; cuvânt de origine americană pătruns într-o altă limbă.
2. purtare specifică americanilor.
3. tendință de a imita felul de a fi al americanilor.
 

amor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. amor)

1. iubire, dragoste.
2. ~ propriu = atașament de prețuire exagerată a propriilor calități.
 

anglicism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anglicisme)

1. cuvânt, expresie proprii limbii engleze; cuvânt pătruns într-o altă limbă și încă neintegrat în aceasta.
2. caracteristică, obicei tipic englezesc.
 

arabism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arabisme)

1. cuvânt, expresie proprii limbilor arabe.
2. particularitate a civilizației arabe.
3. doctrină politică ce tinde către unirea tuturor popoarelor arabe.