Dictionar

Rezultate secundare (Punctul):

Ablativ

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. ablativus, fr. ablatif)

1. caz al declinării, specific anumitor limbi, care exprimă punctul de plecare, instrumentul, asocierea, cauza etc.

2. ~ absolut = construcţie sintactică în latină sau greacă cu rol de propoziţie circumstanţială, dintr-un substantiv (sau pronume) şi un participiu în ablativ.


Abţine

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. s’abstenir, lat. abstinere)

1. refl. a se stăpâni, a se opri de la ceva; a se lipsi de folosirea unor lucruri; a nu se pronunţa, a nu-şi exprima punctul de vedere.


Afeliu

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aphélie)

1. punctul cel mai îndepărtat de Soare de pe orbita unui corp ceresc.


Amplitudine

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amplitude, lat. amplitudo)

1. distanţa dintre poziţiile externe ale unui corp care oscilează.

2. lungimea pasului unui cal.

3. (mat.) distanţă care separă punctele extreme ale unul arc de curbă.

4. ~ a unui astru = arcul de orizont între punctul cardinal est şi vest şi punctul de pe orizont unde astrul răsare (apune).

5. (fig.) întindere, amploare.

6. valoare absolută, maximă a elongaţiei unei mărimi care variază periodic.

7. ~ climatică = diferenţa dintre valorile maximă şi minimă înregistrate de un element meteorologic în evoluţiile sale periodice.


Antecedent, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antécédent, lat. antecedens)

1. adj. care precedă în timp.

2. (despre o vale) care s-a stabilit înaintea unei deformări tectonice.

3. s. n. faptă, întâmplare anterioară unui fapt, unei stări actuale.

4. ~ penal = fapt penal privind trecutul unui inculpat.

5. (log.) primul termen al unei judecăţi ipotetice; tot ceea ce poate constitui premisa unei demonstraţii.

6. prima secţiune a unei unităţi melodice structurată binar.

7. (muz.) prima expunere tematică într-o lucrare elaborată prin tehnica contrapunctului.


Antinion

Parte de vorbire: s.
Origine: (anti- + inion)

1. punctul cel mai proeminent al glabelei, opus inionului.