Dictionar

filatelie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. philatélie)

1. colecționare și studiere a timbrelor și mărcilor poștale.
 

aerofilatelie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aérophilatélie)

1. ramură a filateliei care se ocupă cu colecționarea și studierea mărcilor poștale destinate aviației.
 

prefilatelie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Präphilatelie)

1. ramură a filateliei care se ocupă cu materialele și documentele din perioada premergătoare apariției mărcilor poștale.
 

aerofilatelie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aérophilatélie)

1. ramură a filateliei care se ocupă cu colecționarea și studierea mărcilor poștale destinate aviației.
 

cartofilie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. cartophilie)

1. ramură a filateliei care se ocupă cu colecționarea, studierea și expunerea cărților poștale ilustrate.
2. activitatea cartofilului, ocupația colecționarului de cărți poștale.
 

erinofilie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. érinnophilie)

1. ramură a filateliei care studiază colecțiile de viniete fără valoare poștală.
 

filatelic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. philatélique)

1. referitor la filatelie.
 

maximafilie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. maximaphilie)

1. ramură a filateliei care se ocupă cu colecționarea de ilustrate maxime.
 

mecanotelie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mécanotélie)

1. ramură a filateliei care se ocupă cu impresiunile executate pe efecte poștale cu ajutorul mașinilor de francat, înlocuind marca poștală.