autobalsam

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (auto- + balsam)

1. soluție grafitată pentru lustruitul mașinilor; unguent pentru mașini.

bandaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bandage)

1. fașă cu care se leagă o rană, o parte bolnavă a corpului; (p. ext.) pansament.
2. aparat special pentru a susține o hernie.
3. fașă cu care boxerii își înfășoară pumnii pe sub mănuși.
4. cerc metalic sau de cauciuc care se montează pe janta unei roți de vehicul.
5. sistem de inele din sârmă cu care se consolidează înfășurările rotoarelor mașinilor electrice.

batiu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bâti)

1. construcție de metal care formează legătura dintre un motor, o mașină etc. și fundație.
2. cadru pe care se montează mecanismele mașinilor-unelte.

boxă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. box)

1. compartiment în interiorul unei construcții, al unui local, al unei încăperi.
2. parte dintr-o sală de tribunal, în care iau loc acuzații în cursul proceselor.
3. despărțitură într-un grajd.
4. compartiment la malul unei ape pentru parcarea ambarcațiilor cu motor.
5. loc de refugiu pe marginea pistei de curse automobilistice pentru repararea rapidă a mașinilor.
6. ladă care servește la încărcarea-descărcarea animalelor pe o navă.
7. incintă acustică.

echilibrator

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (echilibra + -tor)

1. muncitor în echilibrarea rotoarelor, statoarelor, mașinilor electrice, care aduce la aceeași turație, respectiv frecvență, toate părțile componente ale unui dispozitiv supus rotației; (rar) echilibror.

egutor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. égouttoir)

1. cilindru gol, cu o sticlă din metal, care stoarce și netezește materialul în cutiile aspiratoare ale mașinilor de fabricat hârtie.
2. suport pentru scurs vesela, brânzeturile.