Rezultate secundare (Cerc):
Parte de vorbire: sufix
Origine: (gr. kerkos „coadă”)
1. „coadă, filament, înotătoare”.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. circus, după fr. cercle)
1. curbă plană închisă la distanţă egală faţă de centru.
2. figură, linie, mişcare în formă de cerc (1).
3. grup de persoane legate între ele prin idei, convingeri, preocupări sau interese comune.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR rond de sorcière; cercle de fées
3. EN fairy-ring
4. DE Hexenring; Elfenring; magischer Kreis
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cercaire)
1. larvă a gălbezii, care trăieşte în apă, devenind adultă în corpul vitelor cornute.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (cercela)
1. dare a formei de cercel; cercelat, încercelare, încercelat.
2. împodobire cu cercei; cercelat, încercelare, încercelat.
Parte de vorbire: s.f. (desuet)
Origine: (cercelar + -easă)
3. (prin ext.) negustoreasă de mărunțișuri.
Parte de vorbire: I. s.n. (înv.), II. s.m. (înv.)
Origine: (I. fr. acquit; II. cf. lat. apium)
1. I. bilă de încercare la jocul de biliard, desemnând persoana care începe partida.
2. (reg.) baston special de lemn, cu care jucătorii lovesc bilele de biliard; tac.
3. II. plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu frunze mari, penate, cu flori albe, cu un rizom gros, globulos și cărnos, cultivată ca plantă culinară; țelină (Apium graveolens).
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. acribia)
1. exactitate, rigurozitate în cercetarea ştiinţifică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acribologie)
1. folosirea preciziei maxime în cercetarea ştiinţifică.
2. precizie în folosirea cuvintelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. actualisme)
1. principiu de cercetare şi interpretare a istoriei Pământului pe baza comparării fenomenelor geologice din trecut cu cele actuale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. admonition, lat. admonitio)
1. cercetare făcută de judecător.
2. admonestare.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (rus. агробиолог)
1. specialist în agrobiologie.
2. specialist în aplicarea cercetării biologice în agricultură.
3. agronom sau fermier care practică agrobiologia.