Dictionar

Rezultate secundare (Ele):

Ambii, -ele

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. ambo, -ae, it. ambe)

1. amândoi.


Atrosanguineu; roşu închis ca sângele

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT atrosanguineus

2. FR rouge sanguine

3. EN dark blood-red

4. DE dunkelblutrot

5. RU тёмнокровaвый

6. HU sötétvörös, vérvörös


Blamanjea, -ele

Parte de vorbire: s.f. (înv., reg.)
Origine: (fr. blanc-manger, prin rus. бланманже)

1. cremă, desert făcut cu lapte, migdale, zahăr și un aliment care îngroașă.


Cleștea, -ele

Parte de vorbire: s.f. (regional)
Origine: (necunoscută)

1. încheietura a doi căpriori.


Eleagnacee

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. éléagnacées)

1. familie de arbori şi arbuşti din America de Nord, Europa şi Asia, cu solzişori bruni sau argintii pe părţile aeriene şi flori apetale, axiale.


Eleat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. éléate)

1. adj. şcoală = şcoală filozofică greacă de tendinţă idealistă ai cărei reprezentanţi (Zenon şi Parmenide) au formulat concepţia metafizică după care diversitatea şi mişcarea lumii sunt simple iluzii senzoriale.

2. s. m. f. adept al acestei şcoli.


Abac

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.

2. tabel sau diagramă care permite rezolvarea rapidă a unor calcule.

3. (matematică) diagramă sau grafic care oferă, prin lectură simplă, rezolvarea aproximativă a unei probleme numerice; nomogramă.


Abaca

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr., sp. abaca, cf. tagalog. abaka)

1. bananier din Filipine, care are fructele necomestibile și pețiolurile frunzelor lungi din care se obțin fibre textile.

2. fibră textilă obținută din pețiolurile frunzelor acestui bananier; cânepă de Manilla.


Abacteriemic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abactériémique)

1. (med.) care nu conține bacterii, pentru sângele unui bolnav.

2. (despre boli) care nu prezintă microbi în sângele circulant.

3. (antonim) bacteriemic.


Abarticular, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abarticulaire, cf. lat. ab „de la” + articularius „articular”)

1. (med.) situat în vecinătatea unei articulații, dar nelegat de aceasta.


Abataj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattage, it. abbattaggio)

1. acțiunea de a extrage minereu într-o mină.

2. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zăcământ; operaţia însăşi.

3. ~ frontal = abataj al minereului făcut pe un front foarte lung în direcția filonului.

4. ciocan de ~ = instrument acționat cu aer comprimat, cu ajutorul căruia se desprinde cărbunele în straturile cu înclinație mare.

5. doborâre a arborilor în exploatările forestiere.

6. acțiunea de a ucide un animal; sacrificare a animalelor, la abator.

7. (marinărie) înclinare a unei nave spre a putea fi carenată; carenaj.


Abator

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattoir)

1. construcţie unde se sacrifică animalele destinate consumului populaţiei.

2. (fig.) masacru.