bronzaj
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (fr. bronzaje)
Etimologie: (fr. bronzaje)
1. acțiunea a (se) bronza; rezultat al acestei acțiuni; bronzare.
2. culoarea arămie luată de piele după expunerea la soare.
3. acoperirea cu o pojghiță de bronz sau cu ceva care imită bronzul (a unui obiect).