Dictionar

 
 

ambardee

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. embardée)

1. (marină) abatere involuntară de la drum a unei nave datorită vântului, curenților marini; mascadă.
 

anomalie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anomalie, lat., gr. anomalia)

1. abatere de la normă, de la regulă; defect grav, meteahnă.
 

antipalagă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. antipallage, gr. antypallage)

1. anacolut în care discontinuitatea sintactică reprezintă o abatere de la congruența cauzală în propoziție; schimbare reciprocă.
 
 

battuta

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. battuta)

1. (muz.) abatere, revenire la o succesiune metrică ori de tempo riguroasă; măsură, tact.